Trecut-au ani...

 Trecut-au anii pe pământ, 

 Iar eu mă plimb agale, 

 Pe-aceeași stradă, numărând 

 Ale vieții petale. 

 Se scurg aievea, rând pe rând, 

 Lovind pământul moale.

 Parcă mai ieri stăteam râzând 

 În ale tale poale. 

 N-aveam nici griji, nici bani, 

 Doar o inimă mare 

 Care-a ajuns în câțiva ani 

 Prea rece și prea tare. 

 Pe-atunci visam mereu 

 Că pot să schimb o lume-ntreagă .

 Eram intodeauna eu 

 Și toți păreau să mă-nțeleagă. 

  

  

  

 Trecut-au ani pe lângă mine 

 Dar am păstrat acea scânteie 

 Și pot să zic că se cuvine 

 A mă numi acum femeie. 

 S-am suflet bun m-ai învățat 

 Și să n-ascult de lumea rea, 

 M-ai alintat, m-ai răsfățat 

 Și-ai spulberat toată durerea. 

  

  

  

 Trecut-au ani pe lângă tine 

 Și părul ți-e acum mai sur, 

 Dar neschimbat ești pentru mine 

 Căci nu-ți găsesc niciun cusur. 

 Mai știi tu oare când citeam 

 Din ale noastre vechi volume 

 "Și dacă ramuri bat în geam.." 

 Sau "Tot ce e pe lume"? 

 Sunt titluri ce-au rămas 

 În gândul și în mintea mea 

 Și uneori mă lasă fără glas 

 Căci amintesc de vocea ta. 

 Îți mulțumesc tăicuțul meu 

 Pentru tot ce-ai făcut 

 S-am azi în viață rostul meu 

 Și că m-ai susținut. 

  

  

  

 Trecut-au ani pe lângă noi 

 Și-acum sunt mai departe,

 Dar poa' să fie și război 

 Nimic nu ne desparte!

 Căci tată, oriunde-n lume aș fi 

 Și orice s-ar întâmpla, 

 Eu tot mereu te voi iubi 

 Și voi rămâne fata ta.